Despre tulburarile mintale

Termenul de “tulburare psihica” se poate referi o gama vasta de simptome si afectiuni de natura psihologica sau psihiatrica. Desi uneori aceast termen poate fi o cauza a stigmatizarii persoanelor care sufera de tulburari mintale, acesta se refera la un dezechilibru de natura psihica, care de obicei nu poate fi explicat in afara evaluarii de specialitate.

Sanatatea mentala presupune capacitatea de a functiona la nivel optim pe diverse planuri si poate include:

– adaptarea optim la conditiile mediului exterior;
– autoaprecierea corecta, stima de sine suficienta;
– autonomia pe cat mai multe planuri;
– toleranta suficienta la frustrare, abilitatea de a gasi solutii
– abilitatea de a trai fara temeri majore, vinovatie sau un grad mare de anxietate;
– capacitatea de a ne asuma responsabilitati si de a invata;
– abilitatea de a ne atinge obiectivele si a fi consecventi.

O tulburare psihica se caracterizeaza prin simptome specifice care aduc o cantitate de stres / suferinta, ce de cele mai multe ori aduc disfunctionalitati la nivel personal / social. Aceste simptome difera de la o persoana la alta, dar exista totusi criterii comune dupa care acestea pot fi identificate si clasificate.

Printre simptomele care ne pot pune pe ganduri, se pot numara:

– incapacitatea de concentrare;
– emotie constanta de tristete, uneori pe perioade lungi;
– instabilitate emotionala – schimbrea brusca a starii;
– trairea emotiei de ingrijorare, teama sau a sentimentului de vina la un nivel mare;
– starile de furie nejustificata, agresivitatea;
– retragerea din viata sociala;
– senzatia de oboseala accentuata, fara un motiv aparent;
– dureri inexplicabile din punct de vedere medical;
– afectarea somnului;
– dificultatea de a empatiza cu alti oameni;
– ruperea de realitate (iluzii, halucinatii);
– ranirea fizica a altor persoane;
– tulburarile de alimentatie;
– tulburarile sexuale;
– consumul de substante;
– gandurile suicidale.

Tipuri de tulburari mintale (pe scurt)

Tulburari de dispozitie

Tulburarea depresiva (episod depresiv major) – se caracterizeaza prin unul sau mai multe episoade de tristete accentuata, lipsa de speranta, ganduri suicidare;
Tulburarea bipolara – se caracterizeaza prin succesiunea episoadelor de manie (hiperactivare) si depresie, cu posibile perioade de functionalitate.
Daca cele doua tulburari de mai sus dureaza de mult timp, se poate ajunge la distimie sau ciclotimie.

Tulburari psihotice
Tulburarile psihotice scurte – se caracterizeaza prin rupere de realitate (halucinatii, idei delirante);
Tulburarea deliranta – presupune prezenta a una sau mai multe idei delirante care persista cel putin o luna de zile. Tipul de idei variaza de la erotomanie, la grandoare, gelozie, pana la persecutie.
Tulburarea schizoafectiva – se defineste prin faptul ca, pe langa tabloul specific schizofreniei, trebuie sa existe un episod afectiv major (depresiv sau maniacal).
Schizofrenia – se caracterizeaza tot prin rupere de realitate, dezorganizarea gandirii si vorbirii, precum si alterare a functionarii (minim 6 luni).

Tulburarile de anxietate
Tulburarea de anxietate generalizata – caracterizata prin ingrijorare exagerata pentru lucruri si situatii;
Tulburarea de panica – caracterizata prin teama si senzatia de lipsa de control, uneori senzatie de moarte iminenta, care se manifesta fizic prin senzatia de sufocare, palpitatii si un puls accelerat;
Agorafobia – teama de locuri sau aglomerari publice;
Tulburarea obsesiv-compulsiva – prezenta obsesiilor sau a compulsiilor care ocupa mare parte din timp;
Tulburarea post-traumatica de stres – retrairea repetitiva si obsesiva a unui eveniment traumatic din trecut, stari de tristete, anxietate, disfunctionalitate.

Tulburarile de personalitate
Categoria A: tulburarea de personalitate paranoida – neincredere si suspiciune fata de oameni; sentiment permanent ca sunt prost tratati de ceilalti;
Tulburarea de personalitate schizoida – izolare fata de ceilalti, detasare, teama ca ii este invadat teritoriul siincalcate libertatile,
Tulburarea de personalitate schizotipala – credintain superstitii, experiente extrasenzoriale, semne mistice si magice, lipsa empatiei si grave carente relationale;
Categoria B: tulburarea de personalitate antisociala – nepasare fata de drepturile, sentimentele si siguranta celorlalti, rezistenta activa la regulile sociale, predispozitie pentru minciuna, furt, trisare, exploatarea celorlalti;
Borderline – comportament impulsiv si riscant, exagerat, instabilitate extrema a dispozitiei, a imaginii de sine si a relatiilor cu ceilalti;
Histrionica – permanenta tendinta de a capta atentia celorlalti, egocentrism, preocupare excesiva pentru aspectul fizic;
Narcisica – inflatie a ego-ului, manifestarea unui sentiment de superioritate fata de ceilalti, lipsa totala a empatiei, nerespectarea nevoilor si sentimentelor celorlalti;
Categoria C: tulburarea de personalitate evitanta – hipersensibilitate la critici si respingere, lipsa a increderii in sine, anxietate la evaluare;
Tulburarea de personalitate dependenta – dependenta excesiva fata de ceilalti, nevoia de a fi permanent ingrijit, protejat,incurajat, neasumarea de responsabilitati, lipsa initiativelor’
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva – dorinta exagerata de ordine si perfectiune, rigiditate, autocontrol excesiv in relatiile interpersonale.

Mai pot fi amintite de asemenea tulburarile de somatizare (dezvoltarea unor simptome ale unei boli in absenta unei cauze medicale), tulburarile cognitive (dementa, Alzheimer, Parkinson, Huntington), tulburari de consum de substante, tulburarile de control al impulsurilor (piromania, cleptomania, etc).

Cauzele aparitiei tulburarilor psihice pot fi legate de biochimia creierului, factori ereditari, nivelul de stres la care a fost supus pacientul sau posibile evenimente traumatizante.

Tratamentul se realizeaza atat prin medicatie (eficienta in ameliorarea diverselor simptome) cat si prin psihoterapie – restructurarea gandirii si comportamentului.

Viata cu o boala psihica poate fi o provocare reala atat pentru pacient cat si pentru mediul acestuia, de aceea, la modul ideal, ajutorul ar trebui cautat cat mai devreme, pentru a putea tine simptomele sub control si pentru a putea asigura o calitate optima a vietii.

Psiholog David Lila

Contacteaza-ne sau fa-ti o programare Aici.