Despre iubirea de Sine

Cu totii am auzit de iubirea de sine, dar ce este ea? Nu e un lucru egoist? Este acelasi lucru cu stima de sine?
Iubirea de sine este despre aprecierea propriei persoane intr-un mod sincer si autentic, acceptarea proprie asa cum suntem in momentul de fata, si despre indeplinirea propriilor nevoi in acord cu propriile valori.
Ea este in primul rand o stare, dar in egala masura o atitudine si o alegere de a actiona. Iubirea de sine poate sta, dupa unele pareri, la baza relatiilor armonioase.
Iubirea de sine este poate relatia cea mai importanta pe care o putem avea in viata: relatia cu Sinele nostru, cu noi insine.
Daca stima de sine poate insemna o evaluare generala bazata pe rezultatele si interactiunile noastre de-a lungul timpului, iubirea de sine este mai degraba o stare de acceptare calda, de grija de sine reala si isi poate avea radacinile in constientizarea si relatia cu propriul copil interior.
Este iubirea de sine egoism? Nicidecum. Daca nu vorbim despre atitudini care tind catre patologic (stima de sine exagerata, sentiment de grandoare, neglijarea nevoilor celorlalti), iubirea de sine nu are cum sa fie egoism. Dimpotriva, ea poate fi o atitudine de incarcare cu resurse psiho-emotionale din care vom putea apoi darui si altora, intr-un mod natural si autentic.
Iubirea de sine se bazeaza pe observatii, alegeri si valori mai degraba decat pe opiniile altora. Ea se poate descoperi si aprofunda, deoarece nu este neaparat un lucru inascut.
Printre lucrurile pe care le putem face pentru a descoperi si aprofunda iubirea de sine putem enumera: egoismul sanatos – a alege constient sa investim in primul rand in noi, fara a neglija nevoile altora; setarea limitelor sanatoase – exprimarea nevoilor proprii intr-un mod asertiv si cald totodata, avand grija sa vorbim si despre lucrurile pe care noi consideram ca nu ne fac bine; confruntarea criticului interior – imprumutat in special de la parintii critici, acesta poate fi inlocuit (cu ajutorul unui terapeut) cu starea de adult sanatos si hranitor, stare de adult care va proteja si iubi copilul interior – ca parte a sinelui; acceptarea trairilor emotionale – cu bune si rele si acceptarea greselilor proprii, alaturi de celebrarea constienta a reusitelor.
Descoperirea si aprofundarea iubirii de sine aduce beneficii majore, in primul rand legate de starea psiho-emotionala proprie, dar in egala masura de relatiile noastre.
Dincolo de psihologie, ca o prezentare metaforica, in traditiile estice, Sinele este considerat a fi parte din realitatea transcedentala, realitate ce exista in fiecare din noi, tocmai prin existenta acestui Sine personal (diferit de sinele psihologic). Prin urmare, Iubirea de Sine nu are cum sa mai fie o atitudine egoista, ci dimpotriva, o atitudine de devotiune catre Existenta, oglindita in fiecare fiinta, in fiecare forma de viata de pe planeta. Astfel, Iubirea de Sine devine implicit o Iubire catre orice forma de existenta, nascuta tocmai dintr-un profund respect de Sine in primul rand, dupa o recunoastere a propriei fiinte ca parte integranta a Existentei.
Iubirea de Sine umple un gol de care din pacate multi dintre noi suferim. Ea ne da sansa sa avem o relatie implinita si frumoasa cu cea mai importanta persoana din viata noastra – Noi insine, si ne da sansa sa avem unde sa revenim mereu si mereu, in pace si bucurie, in caldura si acceptare – Acasa, in Noi Insine.
Psiholog David Lila
Contacteaza-ne sau fa-ti o programare Aici.
Leave a Reply